• Welcome


    Bun venit pe blogul meu. Aici puteți găsi povești scrise de mine, recenzii și câteva chestii care-mi trec mie prin cap. Oricine are ceva de spus, este liber să-și exprime opinia într-un comentariu (atât timp cât păstrează un limbaj civilizat).

    Contact yahoo:
    sashaivanov_blog@yahoo.com

  • Alătură-te altor 212 urmăritori

  • Like pe facebook

  • Arhiva

  • Povestile mele

Recenzie – „Chemarea Monstrului” de Patrick Ness

chemarea-monstrului-patrick-ness-recenzie-writing-with-my heart

Detalii despre carte

Autor: Patrick Ness, După o idee originală de Siobhan Dowd
Titlu: Chemarea Monstrului
Titlu în original: A Monster Calls
Traducator: Roxana Gamarț
Editura:Trei

Descriere:

Monstrul a apărut după miezul nopţii. Aşa cum fac monştrii de obicei.

Dar Conor nu-l aşteaptă pe acesta, ci pe cel din coşmarul său, care-l bântuie aproape în fiecare noapte de când mama lui s-a îmbolnăvit. Cu bezna, vântul şi urletele.

Monstrul acesta care-l vizitează e diferit. Sălbatic şi neîmblânzit. Şi vrea de la Conor lucrul cel mai periculos.

Părerea mea:

Am avut incredibilul noroc să câștig această minunată carte la un concurs organizat de cei de la YFC pe pagina lor de facebook, mulțumesc frumos!

Voi recunoaște că prima dată când am auzit de cartea asta pe Booktube nu prea mi-a atras atenția și nici când am aflat că va apărea și la noi nu am trecut-o imediat pe lista de cumpărături. Însă când am citit un fragment pus la dispoziție de editură și când am văzut acele minunate ilustrații nu am mai stat pe gânduri. Iar când am aflat că am câștigat cartea la concurs am fost atât de fericită!

Pentru Conor O’Malley viața este oricum numai ușoară nu. Mama lui este bolnavă de cancer, tatăl lui este în America, unde s-a recăsătorit, el are grijă de treburile casei, la școală nu mai are niciun prieten, singurele dăți în care este băgat în seamă este atunci când Harry îl bate pe Connor, iar pe lângă toate acestea în viața lui Conor este prezent un monstru mai înfiorător decât orice. Însă cine s-ar fi așteptat ca tocmai un monstru – altul decât cel pe care Conor îl cunoaște deja – să fie cal care îl va ajuta pe Conor în cele mai grele momente?

M-a amuzat tare mult momentul în care Monstrul a apărut, iar Conor a fost dezamăgit că nu era monstrul așteptat de el, iar atitudinea lui față de Monstru este una curajoasă și amuzantă în același timp. Mi-a plăcut foarte mult această primă întâlnire cu monstrul, începând de la cum a fost introdus în poveste, cum s-a prezentat, conversația lui cu Conor, până la ieșirea lui temporară din scenă.

Mi-a plăcut foarte mult că Patrick Ness a creat niște personaje verosimile pe care am putut să mi le imaginez cu ușurință ca fiind reale, existând acolo, undeva în lume, cu toții cu excepția Monstrului. Și asta este trist într-un fel; pentru că, citind cartea, am ajuns să-mi doresc să existe într-adevăr un Monstru pentru fiecare copil a cărui mamă e grav bolnavă, pentru fiecare copil al cărui singur părinte care-i mai este alături se stinge ușor.

L-am urât pe tatăl lui Conor, pur și simplu mi-a creat impresia că lui nu-i pasă deloc de fosta lui familie și tot ce face este să caute niște scuze care-i permit lui să se spele pe mâini de responsabilitățile pe care le are. În schimb mi-a plăcut bunica lui Conor, chiar dacă este mai distantă, a dat dovată de multă implicare. Curios este faptul că impresiile mele sunt total diferite de cele ale lui Conor.

Un alt lucru care mi-a plăcut a fost faptul că Patrick Ness a știut cum să mă ducă de nas. Mult timp am crezut că-i înțeleg motivele lui Conor, în special de ce acceptă bătăile lui Harry, apoi s-a întâmplat ceva aproape de sfârșitul cărții care mi-a schimbat părerea, însă scena din final, povestea lui Conor, adevăratul lui monstru, m-a făcut să realizez multe și am văzut totul cu alți ochi. Totodată acesta a fost momentul în care lacrimile au început să-mi curgă și a trebuit să țin niște șervețele lângă mine, pentru că altfel nu mai înțelegeam ce citeam.

Chemarea Monstrului m-a determinat să mă pun în pielea unui băiat invizibil, singur, ignorat care are nevoie de un Monstru pentru a se înțelege și pentru a-și accepta gândurile. Într-un fel îmi doresc să fi citit mai mult, însă îmi dau seama că finalul a fost perfect. Și știu că de câte ori îmi voi aminti de el voi avea lacrimi în ochi, dar fără să fiu tristă și asta în mare parte datorită Monstrului.

Book tag „Cele mai dorite”

book-tag

De curând am început să urmăresc și comunitatea Booktube spaniolă, pentru că… de ce nu? Nu e ca și cum mă cam presează timpul în ultima perioadă. Oricum, ideea e că zilele astea am dat de un Book tag care mi s-a părut destul de interesant: Los mas deseados Book tag – Book tag-ul celor mai dorite cărți. Acest book tag a fost creat de Angel Elixir, iar video-ul îl puteți găsi aici.

Desigur, nu mi-a dat nimeni acest tag, însă asta nu m-a împiedicat să-l iau. Întrebările au fost traduse de mine.

  1. O carte publicată pe care ți-o dorești.

De obicei îmi cumpăr cărțile pe care le doresc imediat cum prind o ocazie, însă deși Fire, Domnița-Monstru de Kristin Cashore abia a apărut, știu că nu există șanse să o cumpăr în viitorul foarte apropiat, deși îmi doresc foarte mult să citesc cartea asta pentru că mi-a plăcut foarte mult primul volum și am așteptat ani de zile să apară această carte.

  1. O carte nepublicată pe care ți-o dorești.

Am așteptat mult să aflu ce mai urmează să scrie Tahereh Mafi, pentru că sigur voi citi toate cărțile ei; iar anul trecut când am aflat de Furthermore am știut că voi vrea să o citesc, deși nu știam despre ce va fi vorba. Dar nu am stat mult în ceață pentru că la scurt timp a apărut un sinopsis și decizia mea a fost întărită. Vreau să citesc cartea asta ASAP, dar trebuie să aștept până în august-septembrie.

  1. O carte pe care o dorești tradusă (fie ca să o citești tu, fie pentru că ai citit-o deja în original, dar vrei să o citească și alții).

Până acum nu am citit cărți scrise de Sophie Kinsella, însă am auzit de ea și chiar am o carte de-a ei în bibliotecă, însă cel mai mult îmi doresc să citesc de la ea Finding Audrey.

  1. O carte pe care ți-o dorești datorită copertei.

Mi se întâmplă rar să îmi placă coperta aleasă de editurile noastre mai mult decât coperta originală, însă asta s-a întâmplat în cazul cărții Mila 2.0 de Debra Briza. Imediat cum am văzut coperta aleasă de cei de la Nemira, m-am îndrăgostit pe loc de aceasta. Nu știu câți sunt de acord cu mine, însă mie tot îmi place mult mai mult decât cea originală.

  1. O carte pe care ți-o dorești datorită sinopsisului.

Când mi-a spus o prietenă despre cartea asta nu știam nimic despre ea, însă mi-am notat-o și am căutat pe google să văd despre ce e vorba. A fost suficient să citesc sinopsisul cărții Proiectul Rosie de Graeme Simsion și am știut că vreau să citesc cartea asta, dar de fiecare dată când dădeam câte o comandă, cartea aceasta nu mai era în stoc. Sper să reușesc să o citesc într-o zi.

  1. O carte pe care ți-o dorești datorită recenziilor.

Încă de când a apărut cartea asta au existat două tipuri de oameni: cei care o urăsc și cei care o adoră. Majoritatea spun că Regina Roșie de Victoria Aveyard le aduce aminte de mai multe serii combinate, motiv pentru care este urâtă de unii și iubită de alții. Însă aceste recenzii m-au făcut atât de curioasă și chiar vreau să citesc cartea cât mai curând.

  1. O carte pe care ți-o dorești datoriă autorului.

Probabil nu va fi o surpriză pentru nimeni, însă îmi doresc foarte mult Corrupt de Penelope Douglas; o am deja în format ebook, însă fiind vorba de Penelope, vreau neapărat să am cartea asta în bibliotecă.

  1. O carte pe care ai citit-o deja și ți-o dorești.

Se întâmplă foarte rar ca eu să citesc o carte împrumutată și de obicei, când fac asta, ajung în cele din urmă să cumpăr oricum cartea pentru colecția mea personală. Însă, am citit acum ceva timp Strania călătorie a domnului Daldry de Marc Levy și din păcate încă nu am reușit să o cumpăr.

  1. O carte pe care nu ți-o dorești suficient de mult (fie că-i prea scumpă, nu-ți place coperta, nu-ți convine deloc sinopsisul etc.)

Sinceră să fiu, nu știu dacă îmi voi cumpăra vreodată First grave on the right de Darynda Jones. Descrierea sună interesant și chiar mă face să vreau să citesc cartea, însă când văd cât costă o carte din serie, iar asta nu ar fi problema cea mai gravă, ci faptul că sunt atât de multe cărți apărute și mai urmează să apară și dacă stau numai puțin să fac un caclcul cât ar trebui să dau pe toate cărțile, îmi vine ușor să renunț în cele din urmă.

  1. O carte pe care ți-o dorești pentru tot (sinopsis, copertă, autor, recenzii).

Nu-mi dau seama dacă mi-a fost ușor sau nu să aleg această răspunsul pentru această „întrebare”, pentru că m-am tot gânit ce s-ar potrivi cel mai bine și odată ce mi-a apărut în minte răspunsul, nu a mai fost cale de întoarcere. Îmi doresc foarte mult să am în bibliotecă seria Covenant de Jennifer L. Armentrout. În primul rând, este vorba de Jennifer L. Armentrout, ale cărei cărți le ador; apoi sinopsisul sună atât de bine; copertele îmi plac foarte mult – nu știu dacă se potrivesc sau nu pentru poveste, însă îmi par atractive și chiar le găsesc interesante – iar ultimul criteriu, dar nu cel din urmă: recenziile, ca orice carte are și recenzii pozitive și negative, dar majoritatea celor pe care-i cunosc, sau urmăresc (bloggeri / booktuberi) au avut lucruri bune de spus despre serie. Concluzie: vreau cărțile astea! Nu doar să le citesc, dar le vreau și în bibliotecă.

Am ajuns la sfârșit cu acest tag care e mai de grabă un fel de categorisire a wishlistului. Dau tag-ul mai departe oricui dorește să-l facă.

Book Haul | Februarie 2016

Zilele trecute am postat un Wrap-up în care v-am prezentat cele 15 cărți pe care le-am citit în luna februarie, iar acum vă prezint cărțile pe care mi le-am cumpărat/primit în luna februarie; acestea sunt în număr de 16. Sunt atât de fericită că luna aceasta am reușit să citesc aproape atâtea cărți pe câte am adăugat în bibliotecă (deși, mare parte din cărțile pe care le-am citit au fost pe Kindle *grin* ).

Cărțile care și-au găsit loc în biblioteca mea în luna februarie sunt următoarele:

Read the full post »

Wrap-up | Ianuarie & Februarie 2016

Wow, am reușit în sfârșit să postez un wrap-up cât de cât la timp. Probabil este ceva în neregulă cu mine.

Deși luna Ianuarie nu a fost prea grozavă pentru mine în ceea ce privește cititul pentru că am reușit să citesc doar 3 cărți; am avut grijă ca în Februarie să recuperez și am reușit să citesc 15 cărți, deși 3 dintre ele au fost nuvele. Oricum, sunt destul de mulțumită de ce am citit și în mare mi-au plăcut cărțile pe care le-am ales, nu că aș fi eu o cititoare greu de mulțumit în orice caz, dar din când în când mai găsesc și cărți care mă dezamăgesc, însă se pare că în aceste două luni am avut noroc.

Dar, să nu o mai lungesc cu vorba, să încep cu luna Ianuarie.

Read the full post »

Recenzie – „Ugly love. Despre fața urâtă a iubirii” de Colleen Hoover

Detalii despre carte

Autor: Colleen Hoover
Titlu: Ugly love. Despre fața urâtă a iubirii
Titlu în original: Ugly Love
Traducător: Cristina Buzoianu
Editura: Epica

Descriere:

Atunci când Tate Collins îl întâlnește pe Miles Archer, un pilot de avioane tăcut, la locul lui, bântuit de un trecut întunecat, ea e conștientă că ceea ce simte nu e tocmai dragoste la prima vedere. Cei doi nu se consideră nici măcar prieteni, iar singurul lucru pe care îl au în comun este o atracție fizică de netăgăduit. După ce dorințele lor ies la iveală, cei doi își dau seama că tocmai au găsit soluția perfectă pentru o relație fără alte implicații. El nu caută iubire, iar ea nu are timp pentru așa ceva. Aranjamentul lor ar fi extrem de satisfăcător, dacă Tate ar putea să respecte cele două reguli impuse de Miles: nu pune întrebări despre trecut, nu te aștepta la un viitor împreună.

Ei cred că se pot descurca, dar, atunci când în povestea lor se înfiripă sentimente adevărate, totul se schimbă:

INIMILE SUNT INVADATE

PROMISIUNILE SUNT ÎNCĂLCATE

REGULILE SUNT SPULBERATE

IAR IUBIREA DEVINE URÂTĂ

Părerea mea:

Încă de când am aflat că această carte va fi ecranizată, mi-am dorit să o citesc cât mai repede, însă de vreo 2-3 săptămâni, sau cam așa, am vrut cu dispere să citesc cartea asta, însă stați să vă spun și de ce: în ultima perioadă am început să stau pe instagram mai mult și mereu vedeam când Nick Bateman posta câte o poză și având în vedere că Nick va fi Miles în film disperarea mea a fost în continuă creștere, până când am reușit în sfârșit să pun mâna pe carte, așadar sâmbătă seara am fost să ridic comanda, iar duminică deja am terminat de citit cartea.

Când am terminat de citit Ugly love știam că trebuie să-i scriu recenzia cât mai repede, chiar dacă toate emoțiile care m-au trecut erau încă atât de puternice și copleșitoare. Pentru că atunci când am terminat cartea, nu m-am detașat emoțional de ea, ci continuă să îmi alimenteze toate sursele emoționale. Nu m-am așteptat să îmi placă atât de mult cartea, nu m-am așteptat să mă consume, să mă facă să plâng, să râd, să mă atașez de personaje atât de mult de parcă ne cunoaștem de ani de zile, să mă pună pe gânduri, să-mi schimbe părerea despre iubire.

Povestea începe în momentul în care Tate se mută în San Fransisco cu fratele ei, dar asta temporar până își găsește o locuință proprie. Ea este surprinsă când observă că toți cei care locuiesc în clădire știu deja cum o cheamă și unde locuiește, însă este și mai surprinsă de tipul care zace mort de beat în fața ușii apartamentului în care va locui, blocându-i astfel calea de acces înăuntru. Dar până la urmă reușește să intre în apartament și îl sună pe fratele ei pentru a-i spune ce i s-a întâmplat, iar acesta o asigură că va avea grijă să se rezolve situația, însă amândoi sunt luați prin surprindere persoana beată.

Miles este un pilot de avioane, care își iubește meseria și își caută refugiul în aceasta, fiind cât de mult este posibil în aer. Prima oară când o întâlnește pe Tate nu face o impresie prea bună, iar Tate fiind supărată pe el se joacă puțin cu nervii lui. Dar până la urmă amândoi aleg să fie maturi și să o ia de la început, trecând peste incidentele pe care le-au avut la prima întâlnire.

E limpede că de aici încolo lucrurile o iau pe calea iubirii, însă cum ajung acolo este mai mult decât frumos, este sublim. Să-i urmăresc pe Tate și Miles cum se apropie unul de celălalt și cum relația lor, deși nedefinită, capătă contur și apoi culoare, este minunat. Iar sentimentele descrise de Colleen m-a făcut și pe mine să mă îndrăgostesc de Miles împreună cu Tate. Am știut încă de la primele pagini că nu am nicio șansă, însă nici nu am vrut să scap.

Un lucru care nu mi-a plăcut la început, însă în cele din urmă a ajuns să mi se pară perfect pentru poveste, a fost faptul că în paralel cu povestea lui Tate și Miles, care este din perspectiva lui Tate, avem și perspectiva lui Miles în care ne sunt prezentate evenimentele din urmă cu șase ani care l-au schimbat și l-au făcut cine este în prezent. Mi-a plăcut că trecutul lui mi-a fost dezvăluit bucată cu bucată de-a lungul poveștii în loc să fie aruncat în capitolele finale pentru efectul dramatic; cartea n-ar fi avut nevoie de așa ceva, pentru că autoarea a reușit oricum să scrie punctul culminant mai bine decât m-aș fi așteptat.

Un alt plus pe care trebuie să-l acord este datorită coperții. Mi-a plăcut mult înainte să citesc cartea și m-a bucurat când am văzut că și la noi a fost păstrată coperta originală; însă după ce am citit înțeleg de ce această copertă. Îmi place că deși e simplă, spune atât de multe despre poveste și are o însemnătate atât de mare.

Trebuie să recunosc că la început nu prea mi-a plăcut de Tate pentru că se mulțumea cu mai puțin decât merita, lucru pe care chiar ea îl recunoaște, însă nu termină relația cu Miles; dar până la sfârșitul cărții am înțeles de ce. Miles consideră că iubirea este urâtă din cauza a ceea ce s-a întâmplat în trecutul lui, însă eu cred că iubirea dintre Miles și Tate este urâtă, iar povestea lor ne arată cum ajung ei la o iubire frumoasă, drumul pe care îl au de parcurs pentru a ajunge să se bucure de viitor în ciuda trecutului.

Pentru mine Ugly love. Despre fața urâtă a iubirii este povestea a doi oameni care se întâlnesc la momentul potrivit, iar iubirea lor crește treptat alimentată de diverse surse, o iubire care începe prin a-i consuma pe cei doi, însă în cele din urmă ajunge să-i întregească. Este o poveste care mi-a arătat că nu pot să privesc spre viitor dacă nu am făcut pace cu trecutul, oricum ar fi el. Este o poveste care mi-a demonstrat că durerea din trecut va continua să vină și să treacă, dar nu trebuie să mă las copleșită de ea, ci să privesc înainte spre viitorul care mă așteaptă. Este mai mult decât o simplă poveste de dragoste, este o poveste de viață despre doi oameni normali, simpli care-mi vor rămâne în minte și în inimă pentru totdeauna.

Rating: 5/5

A song to remember (18)

banner-astr

Nu știu de ce nu m-am gândit până acum să menționez și Timbaland – Apologize ft. OneRepublic în cadrul aceste republici având în vedere că ador melodia și că o ascult chiar și în ziua de azi. Poate tocmai pentru că nu am încetat niciodată să o ascult și nu am simțit că au trecut mai bine de 5 ani de când a apărut.

Top 5 Wednesday – Best Suggested Books I Loved

Top 5 Wednesday a fost creat de Lainey, al cărei canal de Youtube îl găsiți aici; iar dacă vreți și voi să vă alăturați comunității T5W, click aici pentru a intra în grupul oficial de pe Goodreads.

Astăzi vă voi prezenta top 5 cărți care mi-au fost recomandate și pe care le-am adorat. Sinceră să fiu mi-au fost recomandate multe cărți de-a lungul timpului, însă cărțile pe care le voi menționa aici sunt cele pe care le-am citit imediat după ce mi-au fost recomandate (sau la scurt timp).

  1. Ispita de Chrisina Dodd

Stăteam cu o prietenă și vorbeam despre cărți când a venit vorba despre cartea asta și mi-a spus că i-a plăcut mult, iar eu am întrebat-o despre ce e vorba și când mi-a spus m-a făcut curioasă, iar când am ajuns acasă m-am apucat și eu de carte și m-a prins încă de la primele pagini, iar când am terminat-o eram așa fericită de cum s-a întâmplat totul și totuși eram atât de tristă că s-a terminat povestea.

  1. Jurnalul rândunicii de Amelie Nothomb

Cartea asta am citit-o după ce am văzut recenzia Andreei de pe The Sagittarius Books. Am fost la bibliotecă, am îmrpumutat cartea și m-am pus pe citit și chiar nu mă așteptam să îmi placă atât de mult. Mi-a plăcut să pot intra în mintea unui asasin plătit și acțiunea chiar mi s-a părut interesantă. După ce-am citit cartea aia mi-am mai luat câteva cărți ale autoarei, iar în viitor plănuiesc să-mi cumpăr și această carte pentru că trebuie neapărat să o am în bibliotecă.

  1. Marea călătorie a lui Amy și Roger de Morgan Matson

Am pus într-un grup o poză cu noile mele achiziții și cineva mi-a spus că trebuie să citesc neapărat această carte ASAP și deși nu am citit-o chiar atunci, nu a trecut mult timp până să pun mâna pe ea și apoi să nu o mai las jos până nu am terminat-o. Mi-a plăcut atât de mult cartea asta, iar personajele mi s-au părut atât de ușor de îndrăgit și m-am atașat de ele, iar când am terminat cartea am simțit că am pierdut doi prieteni dragi.

  1. Spulberă-mă de Tahereh Mafi

Să fiu sinceră, motivul pentru care această carte nu este pe primul loc este pentru că încă nu am citit toată seria, dar deja știți cât de mult ador cartea asta pentru că o menționez aproape mereu, de fiecare dată când am ocazia. Am ajuns să citesc cartea asta în urma unei discuții cu Sabinna când am întâlnit-o la un târg de carte (nu mai știu exact când a fost asta) și atunci mi-a spus de Spulberă-mă că și ea a citit-o la o recomandare și că este genială. Și dacă tot eram la târg, mi-am luat și eu cartea, iar câteva zile mai târziu am citit-o și OMG! O ador!!! Între timp am și recitit-o de câteva ori și de fiecare dată mi-a plăcut mai mult.

  1. Academia vampirilor de Richelle Mead

Înainte să citesc seria am tot auzit vorbindu-se despre ea și mi s-a spus cât de genială este și că trebuie să o citesc, iar eu deși aveam cărțile în bibliotecă de câteva luni dintr-un motiv necunoscut încă am amânat citirea lor. Între timp o prietenă îmi tot spunea să citesc cărțile și să nu mai aștept. Și mi-a tot spus-o în repetate rânduri, până când în cele din urmă am citit-o și mi-a plăcut la nebunie. Se întâmplă atât de multe lucruri în cărțile astea și personajele evoluează foarte mult, este o diferență remarcabilă între cum erau în prima carte și cum sunt în a 6-a. Este o serie genială și punct.

Reminds me TAG

Am primit acest tag de la Rachel de pe The Sagittarius Books acum aproape o lună, dar cum am cam fost AWOL din lumea blogurilor în ultima perioadă, abia acum am observat și după ce-am citit întrebările, mi s-au părut destul de interesante, de fapt ideea tag-ului mi s-a părut interesantă și m-am pus pe răspuns. Acest tag a fost creat de blogul More Than Books.

Regulile TAG-ului :

  • Amintește în articol persoana care te-a provocat la TAG.
  • Pentru fiecare „amintire” propusă alege câte o carte citită și argumentează în câteva cuvinte.
  • Dacă nicio carte citită nu corespunde unei „amintiri”, poți alege una din cărțile pe care dorești să le citești, dar să precizezi acest aspect.
  • *Găsește alte 5 sau 10 „amintiri” (cât te ține inspirația; pot rămâne și aceleași).
  • Lipește eticheta pe alte 5 sau 10 blogguri (provoacă mai departe).

P.S. : Folosiți imaginea de mai sus când postați tag-ul.

  1. O carte care îți amintește de copilărie. 

Când eram mică o tot rugam pe mama să-mi citească Fetița cu chibrituri de Hans Christian Andersen, era o cărticică mică ilustrată și chiar dacă e o poveste tristă mie mi-a plăcut mereu și de fiecare dacă când o recitesc sau doar să mă gândesc la ea, îmi amintesc imediat de copilărie.

  1. O carte care îți amintește de școală.

Harry Potter și piatra filozofală de J. K. Rowling cred că e cea mai potrivită pentru întrebarea asta. Am citit cartea în clasa a 9-a pentru că am avut-o ca lectură suplimentară la limba și literatura română. Îmi amintesc că a fost prima carte pe care am reuși să o citesc pentru școală (și printre puținele, ca să fiu sinceră) chiar dacă nu a fost obligatorie. În plus, atmosfera din Harry Potter, faptul că acțiunea din fiecare carte se cam concentrează într-un singur an școlar reprezintă încă un motiv pentru care îmi amintește de școală.

  1. O carte care îți amintește de mâncare.

Cred că aici voi alege Trăiește clipa de Nora Roberts, a 3-a carte din seria Cvartetul Mireselor, asta mai ales pentru că Laurel, personajul principal feminin se ocupă cu torturile și cu prăjiturile pentru nunțile organizate de Vows, firma celor patru prietene de nedespărțit.

 

  1. O carte care îți amintește de vacanță.

Aici am ales seria Amurg de Stephenie Meyer, o carte la care atunci când mă gândesc îmi zboară imediat mintea la vacanță. Pentru că am citit-o în vacanța dintre clasa a 8-a și a 9-a, când am terminat cu admiterea și cu înscrierea la liceu și mă simțeam liberă ca pasărea cerului, totodată aceea a fost vacanța care pe mine m-a schimbat complet și de atunci viața mea a pornit pe un alt drum, așadar seria Amurg va fi întotdeauna legată de acea vacanță, de acea decizie și mereu va avea un loc special în amintirile mele.

  1.  O carte care îți amintește de o carte.

Cartea pe care am ales-o pentru această întrebare nu-mi amintește doar de o carte, ci de mai multe, îmi amintește de pasiunea mea pentru citit și de faptul că îmi place mereu să vorbesc despre cărți. Este vorba de Obsidian de Jennifer L. Armentrout, iar dacă ați citit cartea știți și de ce, Kat este și ea o cititoare care are mai multe cărți decât spațiu pentru a le așeza și-i place mult să citească.

  1. O carte care îți amintește de sărbători.

Aici voi alege Dragostea mea mi-a dăruit, o colecție de povestioare care au în prim plan sărbătorile de iarnă (în special, Crăciunul) și este evident de ce îmi amintește de sărbători. În plus, povestioarele sunt atât de drăguțe și unele dintre ele mi-aș dori să fie mai lungi.

  1. O carte care îți amintește de o țară asiatică (+ ce țară?)

Nu prea citesc cărți a căror acțiune să aibă loc în țările asiatice, însă acum ceva timp am citit Mireasa din China de Mary Jo Putney, iar o parte din acțiune are loc în China și din ce a spus autoarea ea chiar s-a documentat în ceea ce privește cultura acestei țări. Adevărul e că îmi plac cam toate romanele autoarei, dar această carte mi s-a părut că a avut ceva mai special.

  1. O carte care îți amintește să iubești.

Având în vedere că citesc cărți romantice în general aș putea spune că sunt multe cărți care-mi amintesc să iubesc, dar una care îmi vine în minte acum este Pe strada Dublin de Samantha Young. Mi-a plăcut mult povestea de dragoste a lui Braden și Joss, mi-a plăcut că el nu a renunțat și a iubit-o pe Joss în continuare chiar și când ea dădea înapoi și a reușit să o aducă și pe ea lângă el și s-o facă să-l iubească (nu că i-ar fi fost prea greu.. adică cine nu l-ar iubi pe Braden?).

  1. O carte care îți amintește că trebuie să faci o schimbare.

Aici am să aleg Imperfecți, liberi și fericiți de Christophe Andre, pentru că această carte mă învață că trebuie să accept că nu sunt și nu voi fi perfectă, că voi face greșeli și că trebuie să mă accept așa cum sunt dacă vreau să fiu fericită.

 

  1. O carte care îți amintește de tine.

Nu am citit cartea asta, dar nu mă pot gândi la o altă carte care să îmi amintească mai mult de mine decât Fangirl de Rainbow Rowell. Cred că e evident de ce cartea asta îmi amintește atât de mult de mine; Cath personajul principal nu doar că este o fangirl, dar mai și scrie fanfiction, ceea ce obișnuiam să fac și eu cândva și aș face-o și acum dacă aș avea timp.

  1. O carte care îți amintește de vară.

La această întrebare am ales Falling Away de Penelope Douglas, o carte care îmi amintește de vară din două motive: 1. Acțiunea din carte are loc în timpul verii, iar Jax și K.C., alături ce personajele din celelalte cărți din serie, vor avea o vară memorabilă; și 2. Am citit cartea asta în vara trecută și deși a fost cartea care mi-a plăcut cel mai puțin din serie, nu pot spune că nu m-a făcut să simt nimic; din punctul meu de vedere, cartea a fost grozavă, mai puțin o scenă de la final.

  1. O carte care îți amintește de călătorie.

Nu mai știu de câte ori am vorbit despre cartea asta, dar sunt sigură că am mai menționat-o de cel puțin 3 ori; vorbesc despre Marea călătorie a lui Amy și Roger de Morgan Matson. Având în vedere că personajele noastre pornesc într-o călătorie timp de câteva zile și sunt mereu pe drum este evident de ce îmi amintește această carte de călătorie (și de cât de multă nevoie am de una chiar acum).

  1. O carte care îți amintește de facultate.

Poate vi se va părea ciudată alegerea mea, dar stați să vă explic. Am ales pentru această întrebare Destine la limită de Katie McGarry și știu deja că personajele din carte sunt la liceu, nu la facultate; dar această carte nu-mi aduce aminte de facultate în general, ci de facultatea pe care am ales-o eu, anume psihlogia. Practic în toată cartea vedem cum cele două personaje fac terapie, fiecare pentru problemele personale, iar apoi mai este și scena aceea în care este aplicată hipnoterapia.

  1. O carte care îți amintește de animale.

Pentru această întrebare, din lipsă de inspirație, am ales seria Casa nopții de P.C. Cast și Kristin Cast, deși este o serie pe care nu cred că o voi termina vreodată, la început când am citit primele câteva cărți chiar mi-a plăcut cartea asta și mi s-a părut interesantă. De ce spun că-mi amintește de animale, pentru că elevii din Casa Nopții puteau să aibă fiecare câte un animal (în general pisici, dar mai erau și excepții), însă ceea ce mi se pare interesant este că aici animalele îi alegeau pe oameni, nu invers.

  1. O carte care îți amintește de viață.

Aici m-am gândit ceva, dar până la urmă am ales Dacă aș rămâne de Gayle Forman pentru că ducem un fel de luptă continuă pentru viață, însă nimic nu poate fi mai frumos decât să alegi viața chiar și în momentele dificile, iar sentimentul acela triumfător atunci când reușești să realizezi ceva din ce ți-ai propus în viața asta este de neegalat.

 

Acestea au fost întrebările și răspunsurile mele. Sincer, nu știu cui aș putea să-l dau mai departe, cine nu l-a făcut deja; dar dacă nu l-ați făcut și vreți să-l faceți, simțiți-vă liberi să luați tag-ul. Dacă îl faceți, să-mi lăsați și mie un link în comentarii, sau dacă l-ați făcut deja 🙂 .

Wanna read (11)

O altă carte despre care am auzit foarte multe lucrurii bune și pe care chiar vreau să o citesc este Acoss the Universe de Beth Revis. Am trecut-o pe listă în iulie 2012 și am tot sperat că va apărea și la noi (încă mai sper), mai ales că e atât de lăudată în străinătate. Am tot văzut booktuberi străini vorbind despre serie și lăudând-o. Totuși, sper că dacă va apărea și la noi să facă ceva cu coperta ultimei cărți din serie și să se potrivească cu primele două, care mie mi se par superbe. Vă voi lăsa aici coperta primei cărți și descrierea acesteia, în engleză.

A love out of time. A spaceship built of secrets and murder.

Seventeen-year-old Amy joins her parents as frozen cargo aboard the vast spaceship Godspeed and expects to awaken on a new planet, three hundred years in the future. Never could she have known that her frozen slumber would come to an end fifty years too soon and that she would be thrust into the brave new world of a spaceship that lives by its own rules.

Amy quickly realizes that her awakening was no mere computer malfunction. Someone – one of the few thousand inhabitants of the spaceship – tried to kill her. And if Amy doesn’t do something soon, her parents will be next.

Now Amy must race to unlock Godspeed’s hidden secrets. But out of her list of murder suspects, there’s only one who matters: Elder, the future leader of the ship and the love she could never have seen coming.

Top 5 Wednesday – Books you were spoiled for

NU VOI DA SPOILERE!

Nu m-am gândit niciodată să fac topul cărților pentru care am primit spoilere, mai ales că uneori mi se întâmplă să primesc câte un spoiler pentru că mă mănâncă pe mine în curiozitate și caut unde nu trebuie și astfel îmi iau câte un spoiler; iar aici consider că vina îmi aparține în totalitate, pentru că puteam să mă abțin. Însă mi s-a întâmplat și să-mi iau câte un spoiler așa din nimic și asta să mă enerveze la culme, să mă determine să nu mai citesc cartea sau cel puțin nu pentru o lungă perioadă de timp. Menționez că unele dintre cărțile pe care urmează să le menționez nu le-am citit încă, deci nu e un top „care carte e mai bună din punctul meu de vedere”.

5. Sub aceeași stea de John Green – Ok, am tot auzit înainte să apară și la noi despre cartea asta, cât e de frumoasă, cât de mult i-a făcut pe unii să plângă etc, etc; deci mă așteptam să fie ceva trist, apoi am aflat și subiectul și am înțeles și mai bine cum ar putea fi trist, dar nu știam nimic exact, până când nu am intrat pe un blog pe care îl urmăream zilnic și văd acel spoiler, fără niciun anunț! Înțeleg că scrii o recenzie și toate cele și că vrei neapărat să vorbești despre ceea ce te-a impresionat/șocat/rămas în mine, dar măcar avertizează când urmează spoilere!

4. Experiment (Divergent #3) de Veronica Roth – Să vă spun cum stau lucrurile în cazul acesta, imediat cum a apărut cartea am căutat-o și m-am interesat cum se va termina, am citit printre rânduri și pe diagonală și nu am prins mare lucru, adică nu scria clar negru pe alb ce s-a întâmplat, sau dacă scria am sărit peste, așa că nu m-am interesat mai mult. Apoi s-a întâmplat să vorbesc cu cineva care mi-a spus că tocmai ce a apărut cartea, eu am spus că știu și că m-am interesat de sfârșit deja, dar nu am înțeles prea bine, la care primesc răspunsul „aaa, păi se întâmplă sfsgjsb”. Acest „sfsgjsb” nu doar că este un spoiler major, ci este spoilerul suprem, mai ales în cărțile pe care le citisem până în acea perioadă, era o premieră și persoana cu care am vorbit știa asta, dar a ales să-mi spună fără ca măcar să mă întrebe înainte. Nu mă enervez atunci când primesc un spoiler pe care l-am cerut, dar când mi-l arunci în față, clar nu mai vrei să fii în preajma mea o perioadă. Ca fapt divers, nici acum nu am reușit să mă apuc de această carte pentru că știu acel aspect.

3. Revolta (Jocurile Foamei #3) de Suzanne Collins – Nici nu mai știu în ce context am ajuns să primesc acel spoiler, dar știu că la început am fost în stare de șoc pentru că nu mai știam ce să spun, apoi mi-am spus că nu-i nimic, că asta nu mă va împiedica să citesc următoarele două cărți din serie, dar a făcut-o. Timp de aproape doi ani, eu am refuzat să citesc continuarea (mă refer la volumul al 2-lea, pentru că nu citisem decât prima carte) și dacă nu aș fi vrut neapărat să citesc cartea înainte să văd filmul, probabil și acum ar fi rămas necitite cărțile.

2. Sacrificiul (Eve #2) de Anna Carey – Cartea asta a fost mai specială pentru că aici mi-am luat două spoilere, nu unul. Însă unul dintre ele l-am primit pentru că era menționat într-o recenzie și era acolo un avertisment, însă ochii mei au trecut cumva peste el și am citit în continuare, însă pe al doilea l-am primit așa, ca din senin. Vorbeam cu cineva despre carte, menționasem că am citit doar prima carte și la un moment dat în discuție vine „da, ce enervant e cum s-a terminat Sacrificiul cu gkdfjghk”. … de ce? Nici în ziua de azi nu am citit cartea, inițial mi-am spus că este din cauză că am așteptat să fie publicată și a treia carte, dar având în vedere că a apărut deja de ceva timp, am și luat-o, însă tot nu m-am apucat să citesc și nici n-am cel mai mic imbold să o fac prea curând.

1. Me before you de Jojo Moyes – Până de curând nici măcar nu știam despre ce este cartea, respectiv filmul ăsta. Știam că vreau să văd neapărat filmul pentru că joacă Sam Claflin, însă când am aflat că va apărea cartea și la noi, m-am interesat despre ce e vorba, mi s-a părut interesant și mi-am spus că o voi citi cu siguranță. Apoi, s-a întâmplat nenorocirea. Am dat de un spoiler, fără să caut, fără să mă interesez, pur și simplu am citit ceva pe facebook și gata. Înțeleg, e facebook-ul tău, e dreptul tău să postezi ce vrei; dar „datorită” acelei postări eu am ajuns în situația în care nu am de gând să citesc prea curând cartea și nici să văd filmul; nu pot spune că nu o voi face niciodată, însă în următorul an clar nu voi face asta. Nici dacă aș câștiga bilete la film sau s-ar oferi cineva să-mi plătească biletul, nu aș vrea să merg la acest film. Nu-mi pasă cât de „previzibil” pare pentru oricine, pentru mine nu era și așa ar fi trebuit să rămână.